Capitolul 178 42 Te iubesc

Perspectiva lui James

Imediat ce părinții Lenei se duc acasă să se odihnească, mă grăbesc în camera ei. Abia aștept să vorbesc cu ea de când și-a revenit. A fost o adevărată tortură să o privesc de departe. În sfârșit, voi putea să vorbesc cu ea și să-i spun cât de mult înseamnă pentru mine - că a o pierde ar fi ca și cum aș pierde o parte din mine, ca și cum mi-aș pierde sufletul.

În timp ce intru în camera ei, privirea ei se îndreaptă imediat spre mine, ca și cum și ea m-ar fi așteptat să vin s-o întâlnesc. Fac pași lenți spre ea, fără să-mi iau ochii de la fața ei.