Capitolul 235

Eva clătină din cap pentru a-și limpezi mințile. Ea nu voia să se mai ocupe de acest gând. Ea își scoase prosopul și puse rochia pe ea. Eva se gândi să-l sune pe Damien după ce a purtat hainele noi, dar făcu o pauză când își aminti că poșeta ei nu se găsea încă nicăieri. Se uită în jurul camerei lui, confuză în legătură cu unde ar fi putut dispărea poșeta. Nu e ca și cum ar putea brusc să-și vâsle propriile picioare și să fugă!

În graba ei să-și găsească geanta, a uitat complet de butonul de lângă baie despre care îi spusese Damien. Eva habar n-avea când transformase camera perfect curățată într-o mizerie totală doar pentru a-și căuta poșeta. Trecuseră câteva minute și încă nu își găsea poșeta.

„ Unde naiba ar putea fi?” a mormăit Eva pe sub răsuflarea ei. Era complet nevăzută de faptul că Damien stătea lângă uşă, privind-o amuzat. Îi găsea acţiunea şi expresia amuzantă ori de câte ori căuta un loc şi nu găsea obiectul pe care îl căuta.