Capitolul 168

Până când au sosit întăririle și Rowena a stabilizat-o pe vampirița căreia inima încă îi bătea după ce i s-a tăiat gâtul, eram complet epuizată.

Trucul pe care l-am făcut, reușind cumva să controlez puterea supranaturală despre care se știa că este incontrolabilă, m-a lăsat cu puțină sau deloc energie și cu o gură de gura umflată. Chiar și grijile pentru Asher, pe care le făceam de când vrăjitoarea sângeroasă spusese că are propriile probleme de rezolvat, mi-au secat puținele puteri care îmi mai rămăseseră.

În timp ce mă clătinam unde stăteam, privind în jos la cele cinci corpuri fără viață, umbrele priveau din nișele lor ascunse din pădure. Tristan stătea în apropiere, ochii lui alergând spre fața mea la fiecare câteva secunde, ca și cum s-ar fi temut că aș putea să mă prăbușesc în orice moment. Sigur că simțeam că da, dar nu aș recunoaște niciodată asta.