Capitolul 230

Pe de altă parte, însă, mi-ar da puterea de care aveam nevoie să-l înfrunt pe rege. Să lupt cu o forță care să se potrivească cu adversarii, aș putea fi chiar atât de egoist cu toată lumea? Am fost cu adevărat orbit de propriul meu interes că aș refuza un cadou atât de uriaș, unul care nu numai că ar fi de folos pe mine, ci și pe toți ceilalți care au fost dispuși să lupte și să-și pună propria viață în pericol?

De asemenea, nu m-am putut abține să nu mă gândesc că trebuia să văd ce rău aș putea face ca om înainte de a mă gândi să-mi modific întreaga viață. Trebuia să pun roata în mișcare și să încep să lovesc împotriva regelui și a înapoia lui și a idealurilor segregate. Pur și simplu nu aveam idee cum să fac asta.

— Lewis? Se uită la mine, ochii lui erau blânzi și primitori, ceea ce mă făcea mereu să simt că aș putea să-i spun, sau să-i întreb, orice îmi doream, fără neliniștea de a fi poate judecat. — Ce ai face dacă aș fi un lup? Cred că întrebarea mea l-a luat neprevăzut pentru că s-a uitat la mine șocat.