Capitolul 165 A numit-o lesbiană

"Hopa, mor de foame. Pot să mănânc un cal", a spus Barbara în timp ce își freca palmele după ce a plasat comanda.

Ea și Willow se aflau acum într-un restaurant unde urmau să mănânce. Era deja trecut de cinci seara. Au fost întârziați din cauza nehotărârii Barbara când a venit să aleagă ținutele lui Willow pe toată durata petrecerii. Era clar că voia ca Willow să fie cea mai bine îmbrăcată și amândoi știau că nu era doar pentru a o eclipsa pe Rumi, ci și din cauza a altceva pe care niciunul dintre ei nu ținea să-l menționeze.

— Și eu mor de foame, murmură Willow în același timp în care stomacul ei bubuia ca în semn de confirmare.