Capitolul 1185

Sofia avea un farmec unic în lumina soarelui. Frumusețea Sofiei era imensă, atât de uluitoare încât nimeni nu-și putea lua ochii de la ea.

Avea un fel de farmec care îl fermeca complet. Se uita atât de insistent la ea încât aproape uita să răspundă.

Când tipul de lângă el l-a împins în braț, și-a revenit în sfârșit. „Îmi pare atât de rău... Vino! Domnișoară, te rog să stai aici. Îți torn un pahar de vin!”