Capitolul 597

În acel moment, Lucas nu mai părea provocator ca înainte să-și piardă memoria. Expresia feței nu i se schimbase deloc în timp ce o privea fix cu ochii lui profunzi. Nu emana niciun gând primitiv, dar părea extrem de serios.

Inima Miei a tresărit când a simțit o creștere a temperaturii în palmele care se sprijineau de corpul lui. Asta însemna că era deja pe punctul de a pierde controlul. „Lucas, nu...”

Buzele lui i-au atins urechea ca și cum ar fi fost o sărutare. „Nu pot face nimic atâta timp cât nu-mi amintesc nimic, nu-i așa?”