Capitolul 224
Am tăiat legătura mentală, despicând-o în două și privind cum flutura și se uza ca bucățile rupte ale unei panglici.
„Acum, unde eram?” am expirat, dându-mi umerii pe spate în timp ce slăbeam controlul asupra magiei.
Mișuna la prima urmă de libertate, umplându-mi celulele până când acestea s-au umflat de putere. Oricât de greu era, trebuia să controlez fiecare gând care îmi trecea prin minte, având grijă să nu le injectez energie. Ca niște pietre care plutesc pe un pârâu, scoteam una din apă ca să o inspectez, doar ca să o arunc înapoi în apă, eliberând-o cu totul.