Capitolul 176

„Trebuie să fii tare proastă venind pe aici, fată - chiar și cu un vampir alături.” S-a auzit o voce puternică.

O femeie a apărut în câmpul vizual, ieșind din locul unde se confunda cu linia pădurii. Pielea ei era la fel de închisă la culoare ca scoarța care acoperea fiecare copac, dar aici se terminau asemănările. Își legăna grațios șoldurile rotunde în timp ce se apropia de bicicletă, cu buzele pline strânse într-un rânjet neînfricat.

S-a oprit la un metru și jumătate distanță, stând pe liniile galbene duble care despărțeau drumul în două. Jacheta de piele pe care o purta strălucea sub lună, oglindind lumina din ochii ei întunecați.