Capitolul 191
Îmi îndreptasem umerii, încercând să-i spun cacealma. Mâinile mi s-au strâns în pumni în lateral, unghiile mi-au înfipt în palme. "Nu-mi pasă de statutul meu. Fă ce e mai rău."
Dar Fiona mai avea o carte de jucat. Vocea ei coborâse într-o șoaptă amenințătoare, ochii ei sclipind de răutate. — Crezi că am terminat? șuieră ea. — Și eu voi strica viața jucăriei umane.
"Ce?"