Capitolul 23 Dragul lui de adolescentă
Lacrimile îmi curgeau pe obraji când m-am prăbușit pe podeaua tare și rece. M-am rugat în tăcere ca totul să se termine cât mai curând posibil pentru că acum îmi trecea limita de rulare.
Cuvintele lui aspre mă tăiaseră ca un cuțit, lăsând răni care se simțeau la fel de crude precum cele pe care mi le provocase pe corp. Vânătăile și urmele au fost o amintire dureroasă a cruzimii lui, dar atacul lui verbal s-a simțit ca un atac asupra sufletului meu.
Durerea emoțională, fizică și mentală devin acum prea mare pentru ca eu să le suport.