Capitolul 296
Audrey
Zâmbetul Fionei era chiar mai zaharat decât îmi aminteam că este când se apropia, ochii ei strălucind de o căldură falsă. M-am încordat, mâna mea strângându-mi instinctiv brațul lui Edwin. L-am simțit și eu încordat, o undă de disconfort pâlpâind peste legătura noastră de partener.
Edwin a pășit ușor în fața mea, corpul lui servind drept scut subtil între Fiona și mine, în caz că ar încerca ceva. — Fiona, spuse el, cu vocea atent neutră. — Pot să explic.