Capitolul 104

Luca se poticnește din nou în timp ce mă ține sus cu un braț sub fundul meu, cu celălalt încă în jurul taliei mele – dar nu-mi pasă.

Nu-mi pasă deloc – nu-mi pasă de nimic în afară de gustul gurii lui, de senzația buzelor lui apăsând pe ale mele din nou și din nou. Mă pot concentra doar asupra felului în care se simte limba lui când mă linge, promițându-mi fără cuvinte toate felurile în care vrea să mă guste, toate părțile diferite ale corpului meu pe care vrea să le guste -

Doamne, la naiba, dacă cădem la pământ în pădurea asta de vis, nu-mi pasă